Fișă de articol.

Image Alt

Du palais princier au palais royal une pege de l'histoire du palais de l'etat situe sur Calea Mogoşoaiei / De la palat domnesc la palat regal. O pagină din istoria palatului statului din Calea Mogoşoaiei

Autori
Limba de redactare franceză
Descriptori
Excerpt Pentru perioada următoare domniei lui Alexandru Ioan Cuza, până la refacerile de la sfârşitul secolului, documentele referitoare la istoria palatului regal din Bucureşti nu sunt foarte numeroase, ceea ce atestă că nu au avut loc schimbări majore în palat, odată cu sosirea şi instalarea domnitorului Carol I, nici în ceea ce priveşte decoraţia interioară, nici în arhitectura sa exterioară.
În deceniul al nouălea al secolului al XIX-lea, arhitectul francez Paul
Gottereau (cel care a realizat planurile Palatului CEC, ale actualei Biblioteci Centrale Universitare, precum şi pe cele ale Palatului Cotroceni) a fost însărcinat cu modernizarea şi extinderea palatului (transformarea apartamentului reginei, alcătuirea noilor apartamente de recepţie, modificări în sala tronului, modernizarea instalaţiei de apă a palatului). În timpul primului război mondial, ocupaţia străină a produs multe daune palatului, pentru ca în urma incendiului din anul 1927, cele două aripi vechi ale palatului Golescu şi Gottereau să fie dărâmate, şi pe locul lor să înceapă construcţia noului palat regal de pe Calea Victoriei (fostă Calea Mogoşoaiei).
În ceea ce priveşte protocolul la palatul regal din Bucureşti, regele Carol I
şi regina Elisabeta aveau un program bine stablit de la care nu se abăteau, începându-şi ziua dis de dimineaţă şi încheind-o cu o masă de seară în familie sau cu invitaţi.
Legat de evenimentele importante desfăşurate la palatul regal din
Bucureşti, unul dintre acestea a fost fără îndoială încoronarea regelui Carol I ca rege al României. Ceremonia nu s-a petrecut la catedrala mitropolitană, ci la dorinţa regelui la palatul regal, în sala tronului. Tot la palatul regal au fost primiţi în vizită în anul 1885 regele Suediei şi principele Bulgariei, şi tot aici au fost organizate în 1889 festivităţ pentru primirea principelui moştenitor Ferdinand.
Palatul regal din Calea Victoriei a fost fără îndoială o reşedinţă
reprezentativă a familiei regale Carol şi Elisabeta, fiind conceput ca un spaţiu de reprezentare şi protocol, modern şi beneficiind de toate utilităţile epocii.
Paginaţia 87-97
Descarcă fişierul
Titlul volumului de apariție
  • Muzeul Naţional; XVIII; anul 2006